Record de 35 trilioane dolari în 2025, războaie comerciale și reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare
Comerțul global traversează o perioadă de transformări profunde în 2025. În ciuda tensiunilor geopolitice, a tarifelor comerciale și a incertitudinilor economice, schimburile comerciale internaționale au atins un nivel record, depășind 35 de trilioane de dolari. Această analiză explorează principalele tendințe care modelează economia mondială și implicațiile lor pentru afaceri și consumatori.
2025: Un an record pentru comerțul mondial
Conform datelor publicate de UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare), comerțul global a crescut cu aproximativ 7% în 2025, atingând pentru prima dată pragul de 35 de trilioane de dolari. Comerțul cu bunuri a adăugat aproximativ 1,5 trilioane de dolari, în timp ce serviciile au contribuit cu 750 de miliarde de dolari la total.
În primul semestru al anului, comerțul global s-a extins cu aproximativ 500 de miliarde de dolari, iar această tendință pozitivă a continuat în trimestrul trei. Sectorul manufacturier a rămas motorul principal al creșterii, cu electronicele în frunte, susținute de cererea puternică legată de inteligența artificială și semiconductori.
O schimbare semnificativă se observă în privința prețurilor: creșterea comerțului la sfârșitul lui 2025 provine din volume mai mari, nu din creșteri de prețuri, ceea ce indică o cerere stabilă chiar și pe măsură ce inflația se diminuează.
Războiul tarifar SUA-China: Escaladare și consecințe
Anul 2025 a fost marcat de o escaladare fără precedent a tensiunilor comerciale între Statele Unite și China. Administrația Trump a impus tarife de până la 145% pe importurile chinezești, iar Beijing a răspuns cu tarife de 125% pe produsele americane.
Cronologia escaladării
În februarie 2025, SUA au impus un tarif inițial de 10% pe toate importurile din China, invocând necesitatea de a combate traficul de fentanil. În martie, acest tarif a crescut la 20%. Administrația americană a introdus ulterior tarife de 25% pe oțel, aluminiu și automobile pentru toți partenerii comerciali, inclusiv Uniunea Europeană. După negocieri în Geneva și Londra, ambele părți au convenit asupra unor reduceri parțiale, dar tensiunile rămân ridicate.
Impactul asupra economiei globale
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) estimează că tarifele actuale vor reduce creșterea volumului comerțului mondial de mărfuri la doar 0,2% în 2025, față de previziunile inițiale de 3%. Pentru consumatorii americani, tarifele reprezintă o taxă medie suplimentară de 1.200 de dolari pe gospodărie în 2025.
Europa: Prinsă între doi giganți
Uniunea Europeană se confruntă cu provocări duble: tarifele americane și un val crescut de importuri din China. Între noiembrie 2024 și noiembrie 2025, exporturile chinezești către UE au crescut cu aproape 15%. În unele state membre, precum Italia, acest procent a depășit 25%.
Banca Centrală Europeană estimează că redirecționarea exporturilor chinezești ar putea reduce inflația din zona euro cu aproximativ 0,15 puncte procentuale în 2026. Cu toate acestea, supracapacitatea industrială chineză, în special în sectorul oțelului (600 milioane de tone în 2024), amenință producătorii europeni.
China a folosit și dependențele europene de pământuri rare ca instrument de negociere, restricționând exporturile de materiale critice pentru sectoarele auto, tehnologic și de apărare ale Europei.
Reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare: Nearshoring, Reshoring și Friendshoring
Una dintre cele mai semnificative tendințe din 2025 este reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare globale. Companiile își diversifică sursele de producție pentru a reduce riscurile geopolitice și a îmbunătăți reziliența.
Cele trei strategii principale
Nearshoring-ul implică relocarea producției în țări apropiate de piețele finale. Aproximativ 26% dintre companiile chestionate la nivel global planifică să adopte nearshoring-ul în 2025, procentul crescând la 33% în SUA. Friendshoring-ul presupune mutarea producției în țări aliate geopolitic, pentru a reduce riscurile de întreruperi cauzate de instabilitatea politică. Reshoring-ul înseamnă readucerea producției în țara de origine, tendință accelerată în special în industriile critice precum farmaceuticele, semiconductorii și echipamentele de apărare.
Hub-uri emergente
Vietnam, Malaysia, Indonezia, Filipine și Emiratele Arabe Unite au fost identificate printre principalele hub-uri comerciale de nouă generație. În Europa, România și Polonia au înregistrat creșteri semnificative ale investițiilor legate de lanțurile de aprovizionare. Mexic a devenit o destinație cheie pentru nearshoring-ul companiilor americane, iar comerțul SUA-Mexic este proiectat să crească cu 315 miliarde de dolari.
Explozia comerțului electronic transfrontalier
Piața globală de e-commerce transfrontalier este estimată la 551 miliarde de dolari în 2025 și se așteaptă să crească la peste 2 trilioane de dolari până în 2034, cu o rată de creștere anuală de 15,44%.
Factori de creștere
Digitalizarea accelerată, penetrarea smartphone-urilor și creșterea clasei de mijloc în economiile emergente alimentează această expansiune. China rămâne cel mai mare exportator de e-commerce transfrontalier, cu volumul total de import-export proiectat la 2,65 trilioane de yuani (363 miliarde de dolari) pentru 2025. Portofelele digitale domină plățile, reprezentând 51,4% din tranzacții.
Tendințe în comportamentul consumatorilor
Prețurile mai mici rămân principalul motiv pentru care consumatorii cumpără din străinătate, urmate de accesul la produse indisponibile local. Cu toate acestea, 7 din 10 cumpărători vor achiziționa doar din țări în care au încredere. Generațiile tinere se îndepărtează treptat de achizițiile din China, preferând un mix mai diversificat de piețe globale și europene.
Concentrarea piețelor digitale și ascensiunea AI
Piețele digitale au devenit din ce în ce mai concentrate în 2025. Primele cinci companii digitale multinaționale controlează acum 48% din vânzările globale, față de 21% în 2017. Șapte dintre cele zece companii cele mai valoroase din lume sunt giganți digitali, acoperind servicii cloud, e-commerce, inteligență artificială și publicitate online.
Expansiunea rapidă a inteligenței artificiale generative adaugă noi preocupări, companiile Big Tech precum Microsoft și Google dominând lanțul valoric și consolidându-și pozițiile de lider prin parteneriate cu startup-uri precum OpenAI. Ca răspuns, numărul intervențiilor antitrust la nivel global a crescut de la 14 în 2020 la 153 în 2025, deși aplicarea rămâne inegală.
Performanțe regionale divergente
Asia
Asia de Est a înregistrat cea mai puternică creștere a exporturilor în ultimul an (9%), susținută de o creștere de 10% a comerțului intra-regional. China și Coreea de Sud s-au remarcat prin performanțele în semiconductori și produse high-tech. În ciuda războiului comercial, China a atins un surplus comercial record de 1 trilion de dolari în 2025.
Africa
Africa a arătat o creștere solidă, cu importurile în creștere cu 10% și exporturile cu 6% pe parcursul ultimelor patru trimestre. Comerțul intra-african a crescut cu 16% an pe an, reflectând integrarea regională în curs de desfășurare. OMC prognozează că Africa va avea cea mai rapidă creștere a importurilor (11,8%) și a doua cea mai rapidă creștere a exporturilor (5,3%) în 2025.
America de Nord
Statele Unite au înregistrat o scădere accentuată a importurilor în trimestrul doi (-18,4%), după creșterea record din primul trimestru cauzată de anticiparea tarifelor. Exporturile nord-americane sunt prognozate să scadă cu 3,1% în 2025, conform OMC.
Perspectivele pentru 2026
UNCTAD anticipează o creștere mai slabă în 2026, pe măsură ce activitatea globală încetinește, datoriile cresc, costurile comerciale sunt mai ridicate și incertitudinea persistă. OMC prognozează o creștere a volumului comerțului cu mărfuri de 2,5% în 2026, în scenariul de bază, dar avertizează că tarifele reciproce și răspândirea incertitudinii politicilor comerciale ar putea duce la o contracție de 1,5%.
Comerțul cu servicii comerciale este prognozat să crească cu 4,0% în 2025 și 4,1% în 2026, sub previziunile inițiale de 5,1% și 4,8%. Deși serviciile nu sunt direct supuse tarifelor, acestea sunt afectate indirect prin legăturile cu comerțul de bunuri și producție.
Concluzii pentru afaceri
Anul 2025 demonstrează că, în ciuda provocărilor fără precedent, comerțul global rămâne rezistent. Pentru companiile care operează în acest mediu complex, câteva strategii sunt esențiale: diversificarea lanțurilor de aprovizionare pentru a reduce dependența de o singură sursă, monitorizarea atentă a schimbărilor de politică comercială, investiții în digitalizare și e-commerce transfrontalier, și construirea de relații cu furnizori din multiple regiuni geografice.
În acest nou peisaj comercial, adaptabilitatea și planificarea strategică vor fi decisive pentru succesul pe termen lung. Companiile care anticipează și se adaptează la aceste tendințe vor fi mai bine poziționate să prospere într-o economie globală în continuă schimbare.
Surse: UNCTAD, OMC, OCDE, BCE, Tax Foundation, World Economic Forum
