O analiza a fenomenului migratiei internationale in contextul crizelor umanitare, schimbarilor climatice si transformarilor economice globale
Migratia internationala ramane unul dintre cele mai complexe si dezbatute fenomene ale timpurilor noastre. La sfarsitul anului 2024, peste 123 de milioane de persoane erau stramutate fortat la nivel global – echivalentul a 1 din 67 de persoane de pe planeta. Acest numar reprezinta aproape dublul cifrelor din urma cu un deceniu si reflecta o lume marcata de conflicte prelungite, schimbari climatice accelerate si dezechilibre economice persistente.
In acelasi timp, migratia continua sa fie un motor esential al dezvoltarii umane si al cresterii economice. In 2024, migrantii au trimis aproximativ 700 de miliarde de dolari catre tarile cu venituri mici si medii – o suma care depaseste ajutorul oficial pentru dezvoltare si investitiile straine directe combinate. Aceasta dubla natura a migratiei – ca provocare umanitara si ca oportunitate economica – defineste dezbaterile politice contemporane din intreaga lume.
1. Tabloul global: cifre si tendinte cheie
Dimensiunea fenomenului
Conform datelor ONU si UNHCR, la sfarsitul anului 2024, 123,2 milioane de persoane erau stramutate fortat din cauza persecutiei, conflictelor, violentei, incalcarilor drepturilor omului si evenimentelor care perturba grav ordinea publica. Aceasta cifra include 73,5 milioane de persoane deplasate intern (o crestere de 9% fata de anul precedent), peste 30 milioane de refugiati sub mandatul UNHCR si milioane de solicitanti de azil. Pana la sfarsitul lunii aprilie 2025, UNHCR estimeaza ca numarul global de persoane stramutate fortat a scazut usor la 122,1 milioane – prima scadere din ultimul deceniu. Aceasta evolutie pozitiva se datoreaza in principal intoarcerilor din Siria si Afganistan, desi multe dintre aceste intoarceri au avut loc in conditii precare.
Migratia permanenta catre tarile OCDE
Conform Raportului International Migration Outlook 2025 al OCDE, migratia permanenta catre tarile OCDE a scazut cu 4% in 2024 fata de 2023. Cu toate acestea, totalul de 6,2 milioane de noi imigranti permanenti ramane istoric ridicat – cu 15% peste nivelurile din 2019. Reunificarea familiala a ramas principalul motiv pentru migratia permanenta catre tarile OCDE. Migratia fortei de munca a scazut cu 21%, dupa o crestere sustinuta din 2020. In 2024, peste 160 de milioane de persoane care traiesc in tarile OCDE erau nascute in strainatate. Din 2014, ponderea persoanelor nascute in strainatate a crescut de la 9,1% la 11,5%.
Migratia neregulata
Detectiile de traversari neregulate ale frontierelor la granitele UE au scazut rapid in 2024 (-37%), la fel si intalnirile Patrulei de Frontiera din SUA (-48%). In schimb, detectiile de tentative de intrare neregulata in Regatul Unit au crescut cu 19%. In Uniunea Europeana, migratia neregulata a scazut cu peste o cincime in primele zece luni ale anului 2025, iar numarul de sosiri pe Mediterana a fost aproximativ jumatate din cel din 2023. In contrapartida, migratia neregulata catre Regatul Unit a crescut pe parcursul anului 2025 si s-a apropiat de un record.
2. Cauzele principale ale migratiei globale
Conflictele armate si fragilitatea statala
Fragilitatea statala si conflictele violente raman factorii cheie ai tendintelor de migratie. Doua miliarde de oameni traiesc in zone afectate de conflict. La nivel global, aceste zone s-au extins cu 65% din 2021, Africa Subsahariana inregistrand cea mai semnificativa crestere. In 2024 s-au inregistrat mai multe conflicte armate intre state decat oricand in istorie. Sudan ramane cea mai mare criza de stramutare din lume, cu 14,3 milioane de persoane stramutate – o treime din intreaga populatie sudaneza – reprezentand cea mai mare criza de stramutare interna inregistrata vreodata. Razboiul din Ucraina continua sa genereze stramutari masive, cu un total de 8,8 milioane de ucraineni stramutati fortat pana la sfarsitul anului 2024. Conflictul din Myanmar este una dintre cele mai complexe si prelungite crize umanitare din lume, cu 3,6 milioane de persoane stramutate in interiorul tarii si 1,5 milioane care au fugit din tara pana in martie 2025.
Schimbarile climatice
Schimbarile climatice reprezinta un factor tot mai important al migratiei globale. Pericolele legate de clima, precum inundatiile, furtunile si incendiile de vegetatie, au contribuit la 26,4 milioane de stramutari in 2023. In ultimul deceniu, pericolele meteorologice au determinat in medie 21,9 milioane de stramutari interne pe an. Pana la mijlocul anului 2024, aproximativ 90 de milioane din cele 123 de milioane de persoane stramutate fortat traiau in tari cu expunere ridicata la extrema la pericolele legate de clima – o crestere de aproximativ 5 milioane fata de sfarsitul anului 2023. Numarul de tari care se confrunta cu pericole climatice extreme este de asteptat sa creasca de la 3 la 65 pana in 2040, incluzand multe tari care gazduiesc refugiati precum Camerun, Ciad, Sudanul de Sud, Nigeria, Brazilia, India si Irak. Un raport al Bancii Mondiale din 2021 estimeaza ca numarul de persoane stramutate intern din cauza schimbarilor climatice ar putea ajunge la 216 milioane pana in 2050.
Factorii economici
Diferentele de venit intre tari raman un motor puternic al migratiei. Diferente mari de venit persista intre tarile cu venituri ridicate si cele cu venituri mici, atat in ocupatiile cu calificare scazuta, cat si in cele cu calificare inalta. Cresterea inegalitatii veniturilor in tarile de origine, in special in tarile cu venituri mici, este un alt factor puternic de impulsionare. Pentru multi oameni saraci al caror singur bun este forta de munca, migratia catre o tara mai bogata ofera o oportunitate de a scapa de saracie. Penuria de forta de munca in tarile dezvoltate, care apare din redresarea economica puternica post-pandemie si din schimbarile demografice, a creat cerere pentru muncitori straini. Multe tari se confrunta cu provocari demografice si deficite pe piata muncii pe de o parte si niveluri ridicate de somaj si lacune de competente pe de alta.
Persecutia si incalcarea drepturilor omului
Definitia refugiatului conform Conventiei din 1951 se refera la persoanele care fug din cauza unei temeri intemeiate de persecutie pe motive de rasa, religie, nationalitate, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica. Aceasta ramane o cauza fundamentala a migratiei fortate. Criza umanitara din Myanmar, de exemplu, a fortat majoritatatea refugiatilor Rohingya sa fuga de valuri succesive de violenta si de impactul legilor discriminatorii privind cetatenia, care au facut aproape toti Rohingya apatrizi.
3. Principalele crize de stramutare
Sudan: cea mai mare criza de stramutare din lume
Mai mult de doi ani de razboi civil in Sudan au facut ca aceasta tara sa depaseasca Siria, cu 14,3 milioane de persoane stramutate de la inceputul conflictului in aprilie 2022. Dintre acestia, 11,6 milioane sunt deplasati intern – o treime din intreaga populatie sudaneza. Aceasta reprezinta cea mai mare criza de stramutare interna inregistrata vreodata. Peste 2,1 milioane de sudanezi au fugit in tarile vecine. Criza ramane complexa, cu atrocitati raportate in Darfur, unde Fortele de Sprijin Rapid (RSF) au fost acuzate de crime grave.
Siria: o schimbare de directie dupa 14 ani
Siria a experimentat schimbari politice si sociale remarcabile dupa ce criza prelungita a intrat in al 15-lea an. Caderea regimului Assad in decembrie 2024 a generat sperante reinnoite de intoarcere. Pana la sfarsitul anului 2024, o sfert din populatie era stramutata, incluzand 6,1 milioane de refugiati si solicitanti de azil sirieni si 7,4 milioane de deplasati interni. Pana la mijlocul lunii mai 2025, se estimeaza ca peste 500.000 de sirieni s-au intors in Siria de la caderea regimului Assad. Un numar estimat de 1,2 milioane de deplasati interni s-au intors, de asemenea, in zonele lor de origine. Se estimeaza ca pana la 1,5 milioane de sirieni din strainatate si 2 milioane de deplasati interni ar putea reveni pana la sfarsitul anului 2025.
Ucraina: al patrulea an de razboi
Razboiul din Ucraina continua sa genereze stramutari la scara larga. La sfarsitul anului 2024, un total de 8,8 milioane de ucraineni erau stramutati fortat. In 2024, 740.000 de ucraineni au fost nou stramutati, in timp ce 3,7 milioane de deplasati interni au ramas stramutati la sfarsitul anului. Aproximativ 856.800 de ucraineni au solicitat protectie internationala in 2024, majoritatea primind protectie temporara (836.100). Pana in noiembrie 2025, peste 5,3 milioane de ucraineni ramaneau stramutati in strainatate. Aproximativ 12,7 milioane de persoane au nevoie de asistenta umanitara in Ucraina in 2025.
Afganistan: intoarceri in conditii precare
Aproape 10,3 milioane de afgani raman stramutati, o usoara scadere fata de anul precedent. Unul din cinci refugiati la nivel global este afgan. La sfarsitul anului 2023 si inceputul anului 2024, cateva sute de mii s-au intors in urma unei schimbari de politica in Pakistan. Cu toate acestea, refugiatii afgani au fost fortati sa se intoarca in conditii adverse din tarile gazda dupa adoptarea unor politici restrictive in Republica Islamica Iran si Pakistan. Cei care revin ajung intr-o tara afectata de saracie generalizata, somaj in crestere, servicii publice grav inadecvate si insecuritate alimentara raspandita.
Venezuela si America Latina
Aproximativ 8 milioane de venezueleni au fost stramutati, majoritatea traind in tarile din America Latina si Caraibe. Violenta legata de bande, insecuritatea alimentara, saracirea si schimbarile climatice determina stramutari fortate in El Salvador, Guatemala si Honduras. Aproape 320.000 de persoane sunt deplasate intern in aceste tari, iar zeci de mii cauta refugiu in tarile vecine.
4. Consecintele economice ale migratiei
Remitentele: o forta economica majora
Remitentele internationale au devenit una dintre cele mai importante surse de finantare externa pentru tarile in curs de dezvoltare. In 2024, migrantii au trimis aproximativ 700 de miliarde de dolari catre tarile cu venituri mici si medii, o crestere de 10% fata de expansiunea modesta de 1,2% din 2023. Aceste transferuri depasesc acum ajutorul oficial pentru dezvoltare si investitiile straine directe catre aceleasi tari, facand remitentele una dintre cele mai fiabile surse de finantare externa. “Cand migrantii trimit bani acasa, ei fac mult mai mult decat sa-si intretina familiile”, a declarat Directorul General al OIM, Amy Pope. “Ei construiesc comunitati mai puternice, stimuleaza economiile locale si ajuta regiuni intregi sa se recupereze si sa creasca.”
Din punct de vedere al dependentei de remitente, primele cinci tari beneficiare in functie de ponderea in PIB in 2022 erau Tadjikistan (51%), urmat de Tonga (44%), Liban (36%), Samoa (34%) si Kargazstan (31%). In 2022, India, Mexic, China, Filipine si Franta au fost (in ordine descrescatoare) primele cinci tari beneficiare de remitente, desi India a fost cu mult peste restul, primind peste 111 miliarde de dolari – prima tara care a atins si chiar a depasit pragul de 100 de miliarde de dolari.
Impactul asupra pietei muncii
Rezultatele pe piata muncii pentru imigranti au continuat sa fie la niveluri record. In urma unei redresari puternice post-pandemice in 2022-2023, in medie aproape 77% dintre imigranti erau activi economic, cu aproape 71% angajati si mai putin de 10% someri in 2024. Zece tari OCDE, inclusiv Canada, Regatul Unit si Statele Unite, precum si UE27 in ansamblu, au avut cele mai ridicate rate de ocupare a fortei de munca pentru imigranti inregistrate vreodata. Migrantii furnizeaza o forta de munca vitala pentru tarile gazda, acoperind lacunele de pe piata muncii si sustinand cresterea economica, creand o situatie avantajoasa pentru toate partile.
Provocari economice
Cu toate acestea, migratia prezinta si provocari economice. Un studiu al FMI din 2024 a constatat ca, in medie, emigratia are un impact negativ si semnificativ statistic asupra cresterii economice contemporane si asupra participarii fortei de munca in tarile de origine din America Latina si Caraibe, in timp ce remitentele atenueaza partial acest impact advers. Dependenta excesiva de remitente poate cultiva o cultura a dependentei in tara beneficiara, potential scazand participarea fortei de munca si incetinind cresterea economica. De asemenea, face economia mai vulnerabila la schimbari bruste ale fluxurilor de remitente sau fluctuatii ale cursului de schimb. Pentru tarile gazda, unele cercetari sugereaza ca un val de imigratie ar putea duce la costuri mai mari pentru locuinte si servicii publice.
5. Consecinte sociale si politice
Integrarea migrantilor
Integrarea refugiatilor ucraineni in pietele locale ale muncii a variat considerabil intre tari. In anumite tari din Europa Centrala si de Est (de exemplu, Polonia, Lituania si Estonia), acestia s-au integrat deosebit de bine, cu rate de ocupare care depasesc 50% la sfarsitul anului 2023. In contrast, in tari precum Germania, Austria si Belgia, mai putin de unul din patru au fost angajati. In Europa, provocarea principala este integrarea imigrantilor cu medii culturale, lingvistice si religioase diverse pe piata europeana a muncii – un prim pas crucial catre asimilarea in societatea europeana. Costurile ridicate ale fortei de munca si reglementarile complexe complica si mai mult situatia pentru oferta de forta de munca straina.
Tensiuni politice si sociale
Nivelurile record de imigratie in multe tari OCDE au exercitat presiune asupra sistemelor de migratie. Alegerile din 2024 si 2025 au vazut partidele de extrema dreapta, anti-migratie crescand in popularitate, iar imigratia ramane un subiect cu incarcatura politica in cele 27 de state membre ale UE. In SUA, populatia nascuta in strainatate a atins un record de 47,8 milioane in 2023, o crestere de 1,6 milioane fata de anul precedent – cea mai mare crestere anuala din ultimii 20 de ani. In statele California, Texas, Florida si New York, imigrantii reprezinta aproximativ unul din cinci locuitori.
Impactul asupra tarilor gazda
Majoritatea refugiatilor – 71% – locuiesc in tari cu venituri mici si medii. Cele mai mari tari gazda continua sa fie Iran (3,8 milioane), Turcia (3,3 milioane), Colombia (2,9 milioane), Germania (2,6 milioane) si Uganda (1,9 milioane). Aceste tari se confrunta cu presiuni semnificative asupra serviciilor publice, infrastructurii si resurselor. De exemplu, Moldova, una dintre cele mai sarace tari din Europa, a gazuit mai multi ucraineni stramutati pe cap de locuitor decat orice alta natiune – peste un sfert din cei aproape 7 milioane de ucraineni care au fugit de la invazia Rusiei in 2022 au trecut prin Moldova.
6. Raspunsuri politice si tendinte legislative
Statele Unite: o schimbare majora de directie
In urma tranzitiei la o noua administratie in ianuarie 2025, politica de imigratie a SUA a suferit o schimbare marcata printr-o serie de actiuni executive, legislative si administrative. Ordinele executive din ianuarie 2025 au anulat multe actiuni ale administratiei Biden. Programul de admitere a refugiatilor din SUA (USRAP) a fost suspendat pe termen nedefinit. Congresul a adoptat Legea Laken Riley, care impune detentia strainilor acuzati de anumite infractiuni. Programul de parole pentru nationalii din Cuba, Haiti, Nicaragua si Venezuela a fost intrerupt din martie 2025.
Uniunea Europeana: noul Pact privind migratia si azilul
In decembrie 2023, organismele legislative europene au ajuns in sfarsit la un acord, iar noul Pact privind Migratia si Azilul a fost adoptat in aprilie 2024, urmand sa intre in vigoare in iunie 2026. Pactul stabileste noi reguli pentru gestionarea migratiei si reformarea sistemului comun de azil. In decembrie 2024, Olanda a aprobat limite la reunificarea familiala. Multe tari au suspendat procesarea cererilor de azil pentru solicitantii sirieni dupa schimbarile din Siria. Italia a construit centre pentru migranti in Albania, desi acestea au ramas in mare parte goale in 2025 dupa ce instantele au intervenit.
Tendinte globale in politicile de migratie
Lumea devine mai restrictiva fata de migratie. Tarile europene au intensificat controalele la frontiere, au reprimat retelele de trafic si au externalizat procesarea azilului. In iulie 2025, Parlamentul grec a aprobat o masura de suspendare timp de trei luni a primirii cererilor de azil pentru persoanele care sosesc cu barca. In martie 2025, Parlamentul polonez a adoptat o legislatie care permite suspendarea timp de 60 de zile a primirii cererilor de azil pentru persoanele care intra neregulat in tara, in special din Belarus. La nivel global, reinstalarea refugiatilor a scazut brusc. Pana la mijlocul anului 2025, doar o treime din numarul de refugiati fusesera reinstalati comparativ cu aceeasi perioada din 2024.
Migratia fortei de munca: rolul in crestere
In paralel cu restrictiile asupra migratiei neregulate, multe tari isi reconfigureaza sistemele de migratie a fortei de munca. Directiva UE revizuita privind Cartea Albastra (2023) si Directiva refacuta privind Permisul Unic (2024) vizeaza atragerea lucratorilor calificati pentru a aborda provocarile demografice si ale pietei muncii. Italia intentioneaza sa legalizeze 300.000 de imigranti nedocumentati pe an in urmatorii trei ani, ca parte a unei strategii de extindere a fortei de munca pe masura ce populatia imbatraneste. In Grecia, o schema de regularizare bazata pe angajare a primit 46.550 de cereri pana in mai 2025. Polonia a eliminat testul pietei muncii si l-a inlocuit cu o lista de “profesii protejate”.
7. Migratia climatica: o provocare in crestere
Schimbarile climatice remodeleaza mobilitatea umana pe intreaga planeta. Pericolele legate de clima, precum inundatiile, furtunile si incendiile de vegetatie, sunt deja un motor major al mobilitatii umane globale. In 2023, 56% din totalul de 46,9 milioane de noi stramutari interne au fost declansate de dezastre. Din 2008, cand IDMC a inceput sa colecteze date privind stramutarile cauzate de dezastre, au fost raportate 359 de milioane de stramutari interne din cauza pericolelor meteorologice, o medie de 22,4 milioane pe an.
Pana la 2,8 miliarde de oameni la nivel global sunt proiectati a fi expusi la valuri de caldura pana in 2090 – mult mai mult decat toate celelalte pericole climatice combinate. Intre 2030 si 2090, populatia mondiala expusa la valuri de caldura este proiectata sa se mai mult decat tripleze. Suprafata mondiala expusa la seceta este proiectata sa creasca de aproximativ zece ori pana in 2090 intr-un scenariu de incalzire ridicata. Orasele proiectate a primi cea mai mare migratie climatica interna pana in 2050 sunt Bogota, Curitiba, Sao Paulo, Rio de Janeiro, Salvador, Amman, Karachi, Dhaka, Accra si Freetown.
Este important de retinut ca termenul “refugiati climatici” nu exista in dreptul international. Majoritatea persoanelor stramutate de schimbarile climatice se deplaseaza de obicei in interiorul granitelor propriilor tari. UNHCR nu sustine utilizarea termenului “refugiat climatic” si considera ca “persoanele stramutate in contextul dezastrelor si al schimbarilor climatice” este mai precis.
8. Solutii si perspective de viitor
Intoarcerile: semne de speranta
In 2024, 9,8 milioane de persoane stramutate fortat s-au intors acasa, inclusiv 1,6 milioane de refugiati (cel mai mare numar din ultimele doua decenii) si 8,2 milioane de deplasati interni (al doilea cel mai mare numar inregistrat vreodata). 92% din cele 1,6 milioane de intoarceri ale refugiatilor au fost in doar patru tari: Afganistan, Siria, Sudanul de Sud si Ucraina. Cu toate acestea, multe dintre aceste intoarceri au avut loc in conditii precare – de exemplu, un numar mare de afgani au fost fortati sa se intoarca in Afganistan, ajungand acasa in conditii disperate.
Provocarile finantarii
In ultimul deceniu, numarul de persoane stramutate fortat la nivel mondial aproape s-a dublat, dar nivelurile de finantare pentru UNHCR raman in mare parte neschimbate. “Situatia este nesustenabila, lasand refugiatii si alte persoane care fug de pericol si mai vulnerabili”, a declarat UNHCR. Fara finantare suficienta, nu va exista suficienta asistenta alimentara si sprijin de adapost de baza pentru persoanele stramutate. Reducerile recente de finantare afecteaza sectorul umanitar, impingand UNHCR la limita.
Catre o guvernanta globala a migratiei
Compactul Global pentru Migratie Sigura, Ordonata si Regulata ofera un cadru pentru gestionarea migratiei. Tarile lucreaza la parteneriate intre tarile de trimitere si primire a migrantilor pentru a facilita formarea, in special pentru tineri, pentru a obtine competentele necesare pentru locuri de munca si venituri mai bune acasa si in tarile de destinatie. Reducerea costurilor de trimitere a remitentelor ramane o prioritate – in al patrulea trimestru din 2023, costul mediu global de trimitere a 200 de dolari era de 6,4%, cu mult peste obiectivul ODD de mai putin de 3%.
9. Implicatii pentru Romania
Romania se afla intr-o pozitie unica in contextul migratiei globale, fiind in acelasi timp tara de origine, de tranzit si de destinatie. Razboiul din Ucraina a transformat Romania intr-o poarta de intrare majora pentru refugiatii ucraineni, milioane trecand prin tara de la inceputul invaziei in februarie 2022.
In acelasi timp, Romania continua sa se confrunte cu emigratia propriilor cetateni catre Europa de Vest, in cautarea unor oportunitati economice mai bune. Remitentele trimise de romanii din strainatate reprezinta o sursa importanta de venituri pentru multe familii. Cu toate acestea, emigratia fortei de munca calificate ridica preocupari privind “exodul creierelor” si impactul asupra serviciilor de sanatate si educatie.
Pe masura ce UE implementeaza noul Pact privind Migratia si Azilul, Romania va trebui sa se adapteze la noile reglementari privind procesarea cererilor de azil si returnarea migrantilor neregulati. Schimbarile climatice si instabilitatea din regiune ar putea genera noi presiuni migratorii in viitor. Pregatirea pentru aceste scenarii – prin consolidarea capacitatii de procesare a azilului, integrarea refugiatilor pe piata muncii si dezvoltarea unor politici de migratie a fortei de munca – va fi esentiala pentru Romania in anii urmatori.
Concluzie
Migratia globala se afla la o rascruce critica. Pe de o parte, numarul persoanelor stramutate fortat a atins niveluri fara precedent, alimentat de conflicte prelungite precum cele din Sudan, Ucraina si Myanmar, precum si de impactul tot mai mare al schimbarilor climatice. Pe de alta parte, migratia continua sa fie un motor esential al dezvoltarii economice, remitentele depasind acum 700 de miliarde de dolari anual.
“Traim intr-o vreme de volatilitate intensa in relatiile internationale, cu razboaiele moderne creand un peisaj fragil, devastator, marcat de suferinta umana acuta”, a declarat Filippo Grandi, Inaltul Comisar al ONU pentru Refugiati. “Trebuie sa ne redoblatim eforturile de a cauta pacea si de a gasi solutii durabile pentru refugiati si alte persoane fortate sa-si paraseasca casele.”
Semnele de speranta exista: in 2024, aproape 10 milioane de persoane stramutate s-au intors acasa, iar pentru prima data in peste un deceniu, numarul global de persoane stramutate fortat a scazut usor la inceputul lui 2025. Cu toate acestea, ca aceasta tendinta sa continue, va depinde de realizarea pacii in conflictele majore, de imbunatatirea conditiilor pentru intoarcere si de asigurarea finantarii adecvate pentru organizatiile umanitare.
In cele din urma, gestionarea eficienta a migratiei va necesita un echilibru delicat intre obligatiile de protectie internationala, nevoile economice si de competente ale tarilor, si preocuparile legitime ale publicului. Dupa cum arata datele, migratia nu este nici o criza de rezolvat, nici o problema de eliminat – este o parte constanta si structurala a dezvoltarii umane care necesita politici inteligente, umane si bazate pe realitate.
Surse: UNHCR, OIM, OCDE, Banca Mondiala, ONU DESA, IDMC, Migration Policy Institute, ICMPD
