De la valuri de caldura mortale la raspandirea bolilor infectioase: impactul crizei climatice asupra sanatatii umane
Schimbarile climatice nu mai sunt o amenintare indepartata – ele afecteaza deja sanatatea a milioane de oameni din intreaga lume. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) descrie criza climatica drept “cea mai mare amenintare la adresa sanatatii globale”. De la valuri de caldura mortale si incendii devastatoare la raspandirea bolilor infectioase si crize de sanatate mintala, efectele incalzirii globale asupra sanatatii umane sunt vaste, complexe si in crestere.
Raportul Lancet Countdown 2025 ofera o imagine sumbra: rata deceselor legate de caldura a crescut cu 23% fata de anii 1990, ajungand la 546.000 de morti pe an. Anul 2024 a fost cel mai cald an din istoria inregistrarilor, temperaturile medii anuale depasind pentru prima data 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Acest articol analizeaza principalele modalitati prin care schimbarile climatice afecteaza sanatatea umana si ce putem face pentru a ne proteja.
Caldura extrema: ucigasul tacut
Valurile de caldura sunt printre cele mai mortale consecinte ale schimbarilor climatice. Un studiu publicat in 2025 a aratat ca in 854 de orase europene, cresterea temperaturii va duce la o crestere a deceselor legate de caldura care va depasi orice scadere a deceselor legate de frig. Vara anului 2022 a provocat aproximativ 61.672 de decese legate de caldura in Europa, femeile fiind afectate cu 56% mai mult decat barbatii.
Mecanismele prin care caldura afecteaza corpul
Expunerea prelungita la caldura extrema poate duce la: insolatie si soc termic (cu risc semnificativ de mortalitate, mai ales la persoanele cu boli cardiovasculare), deshidratare si hiperosmolaritate sanguina care pot cauza boli renale (o crestere de 1°C a temperaturii duce la o crestere de 1% a morbiditatii renale si 3% a mortalitatii renale), stres oxidativ si inflamatie sistemica, leziuni intestinale si eliberarea de citokine inflamatorii. Epidemii de boala renala cronica legate de stresul termic sunt deja observate in intreaga lume, iar cercetatorii sugereaza ca nefropatia legata de stresul termic ar putea reprezenta una dintre primele epidemii cauzate de incalzirea globala.
Grupurile vulnerabile
Decesele legate de caldura in randul persoanelor de peste 65 de ani au crescut cu 70% in ultimele doua decenii. Muncitorii din agricultura si constructii sunt expusi unui risc dublu de a dezvolta leziuni renale acute si boli renale cronice. Medicamentele comune, inclusiv unele antidepresive si cele prescrise frecvent varstnicilor, pot exacerba vulnerabilitatea la caldura. In Karachi, Pakistan, in timpul unui val de caldura extrem din iunie 2024, peste 1.500 de persoane au fost tratate pentru insolatie in diverse spitale.
Calitatea aerului si bolile respiratorii
Schimbarile climatice contribuie la deteriorarea calitatii aerului prin cresterea frecventei si intensitatii evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi valurile de caldura, furtunile si incendiile de vegetatie. In 2022, poluarea aerului derivata din combustibilii fosili a cauzat aproximativ 2,52 milioane de decese, iar poluarea aerului interior cauzata de combustibilii murdari a provocat alte 2,3 milioane de morti.
Incendiile de vegetatie: o amenintare in crestere
Anul 2024 a inregistrat un record de 154.000 de decese estimate cauzate de poluarea cu particule fine (PM2.5) derivate din fumul incendiilor de vegetatie. Riscul de incendii a crescut in 114 din 196 de tari intre 2016-2019 comparativ cu perioada 2001-2004. In ianuarie 2025, incendiile catastrofale din Los Angeles au ars aproximativ 40.000 de acri si au distrus peste 16.000 de structuri. Fumul incendiilor de vegetatie contine particule fine (PM2.5, PM10), monoxid de carbon, oxizi de azot, ozon si o gama de substante toxice care pot patrunde adanc in tractul respirator inferior si alveole, provocand reactii oxidative si inflamatorii si agravand afectiunile respiratorii precum astmul si BPOC.
Alergii si astm in crestere
Schimbarile climatice prelungesc si intensifica sezoanele de polen. Temperaturile mai calde fac ca plantele sa produca mai mult polen (ambrozie, ierburi, copaci), in timp ce concentratiile mai mari de CO2 din atmosfera stimuleaza fotosinteza si efectele reproductive ale plantelor. Inundatiile si umiditatea crescuta promoveaza cresterea mucegaiului, un alt alergen major. Expunerea la poluarea aerului poate modifica proprietatile polenului, facandu-l mai agresiv, si poate actiona ca adjuvant, potentand dezvoltarea alergiilor si raspunsurile imune mediate de IgE. OMS estimeaza ca pana in 2025, peste 50% dintre europeni vor suferi de cel putin un tip de alergie.
Bolile infectioase: noi amenintari, teritorii extinse
Schimbarile climatice modifica distributia geografica si sezonalitatea bolilor transmise de vectori si zoonoze, creand noi provocari pentru controlul bolilor infectioase. Potentialul mediu global de transmitere a febrei dengue a crescut cu pana la 49% fata de anii 1950. Fara actiuni preventive, decesele cauzate de astfel de boli, in prezent peste 700.000 anual, ar putea creste.
Febra dengue: o criza globala
Cazurile de febra dengue la nivel global au crescut de la 505.430 in anul 2000 la 14,6 milioane in 2024 – o crestere de aproximativ 30 de ori in ultimii 50 de ani. Intre ianuarie si septembrie 2024, au fost raportate peste 12,7 milioane de cazuri, aproape dublu fata de cele 6,5 milioane din 2023. Virusul este acum endemic in peste 130 de tari, iar se estimeaza ca aproximativ 4 miliarde de oameni (jumatate din populatia lumii) sunt in prezent expusi riscului de infectii transmise de tantari, cifra care ar putea creste la 5 miliarde pana in 2050. Proiectiile sugereaza o crestere de 25% a raspandirii febrei dengue pana in 2050, in special in Asia de Sud-Est, Africa subsahariana si parti din America de Sud.
Malaria: o amenintare persistenta
Estimarile conservatoare sugereaza ca riscul de malarie va creste cu 5-15% pana in 2100 din cauza schimbarilor climatice. Numai in Africa, se prevede o crestere de 16-28% a expunerilor la malarie pana in 2100. Fiecare crestere de 2-3°C a temperaturii ambiante creste transmiterea malariei cu 3-5%. Transmisia malariei se deplaseaza atat catre poli, cat si la altitudini mai mari. Orase africane majore precum Nairobi si Harare, amplasate initial deasupra altitudinii de reproducere a tantarilor, sunt acum expuse riscului din cauza temperaturilor in crestere. In 2022, au fost estimate 249 de milioane de cazuri de malarie, cu 58,4 cazuri la 1.000 de persoane expuse riscului – progresul spre obiectivele OMS pentru 2025 este in intarziere cu 55%.
Alte boli in expansiune
Aria de raspandire a capuselor care transmit boala Lyme si encefalita transmisa de capuse s-a extins, iar incalzirea suplimentara ar putea prelungi sezoanele lor active. Virusul West Nile se extinde in Europa datorita conditiilor climatice favorabile. Bolile transmise prin apa si alimente, precum holera, sunt favorizate de apele mai calde si inundatiile crescute care promoveaza cresterea bacteriilor precum Vibrio cholerae. Cercetarile au aratat ca pericolele climatice au agravat la un moment dat 58% din bolile infectioase cu care se confrunta omenirea, cu peste 1.000 de cai identificate prin care diferite pericole climatice au contribuit la focare de boli.
Sanatatea mintala: criza invizibila
Schimbarile climatice afecteaza sanatatea mintala atat direct, cat si indirect. Raportul IPCC din 2023 a afirmat cu incredere foarte mare ca cresterea temperaturilor globale va duce la o crestere a riscurilor pentru sanatatea mintala. Cu aproape un miliard de oameni din intreaga lume (inclusiv unul din sapte adolescenti) suferind de o tulburare mintala, intelegerea modului in care schimbarile climatice influenteaza bunastarea psihologica devine cruciala.
Eco-anxietatea: o noua realitate
Eco-anxietatea se refera la suferinta care apare in legatura cu schimbarile climatice si de mediu, copiii si tinerii fiind deosebit de afectati. Un sondaj din 2021 efectuat pe 10.000 de persoane cu varste intre 16-25 de ani din 10 tari a aratat ca aproape 60% erau foarte ingrijorati de schimbarile climatice, iar peste 45% au spus ca sentimentele lor despre clima le afecteaza viata de zi cu zi, cum ar fi capacitatea de a munci sau de a dormi. O revizuire sistematica din 2024 a 35 de studii (45.667 de participanti) a aratat ca eco-anxietatea prezinta corelatii pozitive mici pana la mari cu: suferinta psihologica, simptome de depresie, simptome de anxietate si simptome de stres. In SUA, 16% dintre adulti raporteaza cel putin o caracteristica a suferintei psihologice legate de schimbarile climatice.
Impactul evenimentelor meteorologice extreme
Evenimentele meteorologice extreme precum inundatiile, furtunile si incendiile pot cauza traume, boli mintale si suferinta. O meta-analiza a consecintelor inundatiilor din Marea Britanie a aratat ca, la 6-12 luni dupa dezastru, prevalenta punctuala pentru PTSD a fost semnificativ crescuta la cei afectati comparativ cu prevalenta pe viata in populatia generala (30,36% fata de 7,4%). Chiar si la trei ani dupa un dezastru provocat de inundatii, calitatea vietii legata de sanatate a celor direct afectati ramane sever restrictionata in ceea ce priveste anxietatea/depresia. Seceta este asociata cu rate crescute de sinucidere – datele pe termen lung din Australia au relevat ca, odata cu cresterea indicelui de seceta, exista un risc cu 15% mai mare de sinucidere pentru barbatii de varsta mijlocie din zonele rurale. Stramutarea fortata creste probabilitatea de a dezvolta tulburari de anxietate si afective.
Securitatea alimentara si nutritia
In 2020, cu 98 de milioane de oameni mai multi au experimentat insecuritate alimentara comparativ cu media din perioada 1981-2010. Schimbarile climatice afecteaza securitatea alimentara prin caldura si seceta care reduc recoltele, inundatii care distrug culturile si infrastructura, incalzirea marilor care afecteaza pescuitul si contaminarea apei si alimentelor. Malnutritia la copii poate afecta dezvoltarea neuronala, rezultand un risc crescut de boli mintale precum depresia si tulburarea de deficit de atentie. Alte grupuri vulnerabile includ femeile si varstnicii, la care exista o relatie dependenta de doza deosebit de puternica intre insecuritatea alimentara si suferinta, precum si tulburarile mintale.
Cifrele crizei: o privire de ansamblu
Raportul Lancet Countdown 2025 si alte cercetari recente ofera o imagine clara a situatiei actuale. Impacturile directe includ: 546.000 de decese anuale legate de caldura (crestere de 23% fata de anii 1990), 154.000 de decese estimate din poluarea PM2.5 de la incendii de vegetatie (2024 – record), 2,52 milioane de decese din poluarea aerului exterior derivata din combustibili fosili (2022) si 2,3 milioane de decese din poluarea aerului interior (2022). La capitolul boli infectioase, se inregistreaza cresterea potentialului de transmitere a febrei dengue cu 49% fata de anii 1950 si peste 700.000 de decese anuale din boli transmise de vectori. Din perspectiva proiectiilor viitoare, OMS estimeaza conservator 250.000 de decese suplimentare anual pana in anii 2030 din impacturile schimbarilor climatice, iar pana in 2050, schimbarile climatice ar putea contribui la 14,5 milioane de morti suplimentare si pierderi economice de 12,5 trilioane de dolari, cu costuri suplimentare de 1,1 trilioane de dolari pentru sistemele de sanatate.
Cine este cel mai afectat?
Riscurile de sanatate sensibile la clima sunt resimtite disproportionat de cei mai vulnerabili si dezavantajati. Aceasta include: femeile si copiii (femeile au avut cu 56% mai multe decese legate de caldura in Europa in 2022), minoritatile etnice si comunitatile sarace, migrantii si persoanele stramutate, varstnicii (decesele legate de caldura la cei peste 65 de ani au crescut cu 70% in doua decenii), persoanele cu afectiuni de sanatate preexistente si muncitorii in aer liber (agricultura, constructii). Tarile cu dezvoltare umana scazuta sunt deosebit de afectate – ele se bazeaza pe energii regenerabile pentru doar 3,5% din energie comparativ cu 12-13% in tarile cu dezvoltare umana ridicata, ramanand dependente de combustibili murdari, nocivi.
Ce putem face: solutii si adaptare
La nivel individual
Monitorizarea calitatii aerului si evitarea expunerii in zilele cu poluare ridicata sunt esentiale. Este important sa ne protejam de caldura extrema prin hidratare adecvata, cautarea umbrei si evitarea activitatilor fizice intense in orele de varf. Mentinerea unui plan de actiune pentru astm sau alergii in colaborare cu medicul si pregatirea pentru evenimente meteorologice extreme sunt masuri importante. Participarea activa la actiuni climatice poate reduce anxietatea – cercetarile arata ca cei care se implica in actiuni colective pentru clima experimenteaza mai putina suferinta psihologica.
La nivel comunitar si governmental
OMS si Lancet Countdown recomanda: protejarea sanatatii de gama larga de impacturi ale schimbarilor climatice prin evaluarea vulnerabilitatilor si dezvoltarea planurilor de sanatate, integrarea riscului climatic si implementarea sistemelor de supraveghere pentru riscuri cheie (caldura extrema, boli infectioase), sprijinirea rezistentei si adaptarii in sectoare determinante pentru sanatate (apa, alimente) si inchiderea deficitului de finantare pentru adaptare si rezilienta in sanatate. In 2025, OMS/Europa a introdus “achizitii rapide” – 25 de politici care pot avea un impact pozitiv asupra sanatatii populatiei in 5 ani, inclusiv eliminarea acizilor grasi trans, reducerea zaharurilor si sodiului si campaniile pentru diete sanatoase.
Oportunitatile pentru sanatate
Abordarea schimbarilor climatice ar putea fi cea mai mare oportunitate de sanatate globala a secolului XXI. 80-90% din rezultatele de sanatate sunt determinate de factori altii decat ingrijirea medicala, cum ar fi accesul la diete sanatoase si activitate fizica, locuinte sigure, comunitate si calitatea aerului si apei. Tranzitia la energie curata, transportul activ (mers pe jos, bicicleta), dietele mai sustenabile si spatiile verzi urbane pot imbunatati simultan sanatatea si mediul.
Concluzie: Un apel la actiune
Schimbarile climatice reprezinta cea mai mare amenintare la adresa sanatatii globale, dar si o oportunitate fara precedent de a imbunatati sanatatea populatiilor din intreaga lume. Dovezile sunt clare: valurile de caldura ucid sute de mii de oameni anual, bolile infectioase se raspandesc in teritorii noi, calitatea aerului se deterioreaza, iar sanatatea mintala a milioane de oameni este afectata.
Vestea buna este ca actiunile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera pot avea beneficii imediate si semnificative pentru sanatate. Fiecare pas spre un viitor mai sustenabil – de la alegeri individuale la politici nationale si internationale – contribuie la protejarea sanatatii noastre si a generatiilor viitoare.
Asa cum afirma raportul Lancet Countdown 2025: “Actiunea climatica ofera o plasa de salvare.” Este timpul sa o folosim.
Surse: Lancet Countdown 2025, OMS, Nature Climate Change, BMC Psychiatry, Frontiers in Climate, EPA, American Lung Association, World Economic Forum
