De la OMC la mega-acorduri regionale: Cum se reconfiguteaza comertul mondial in 2025
Comertul global traverseaza o perioada de transformare profunda. In ciuda socurilor tarifare si a fragmentarii din 2025, UNCTAD raporteaza ca comertul mondial va atinge un record de 35 de trilioane de dolari in acest an – o crestere de 7% care adauga 2,2 trilioane de dolari economiei globale. Aceasta crestere nu a fost condusa de puterile traditionale, ci de economiile emergente din Sudul Global. Comertul Sud-Sud s-a extins cu aproximativ 8%, reflectand legaturile economice tot mai puternice intre tarile in curs de dezvoltare.
Acest articol examineaza dinamica acordurilor comerciale globale – de la sistemul multilateral al OMC la mega-acordurile regionale precum RCEP si CPTPP, si impactul razboiului comercial SUA-China asupra arhitecturii comerciale mondiale.
Organizatia Mondiala a Comertului si sistemul multilateral
Rolul istoric al OMC
Acordurile comerciale postbelice ghidate de organisme multilaterale precum OMC au contribuit la eliminarea tarifelor pentru aproximativ doua treimi din comertul international pana in 2023 si au contribuit la o crestere de cinci ori a PIB-ului global intre 1945 si 2000. Cu toate acestea, de la inceputul anilor 2000, discutiile comerciale au devenit tot mai controversate. Tarifele unilaterale si mecanismele ineficiente de solutionare a disputelor au erodat sprijinul pentru OMC.
Pana in 2015, OMC a recunoscut ca este necesara o noua abordare a negocierilor comerciale globale. La sfarsitul lunii mai 2025, 375 de acorduri comerciale regionale (ACR) erau in vigoare, corespunzand unui numar de 619 notificari de la membrii OMC. Aceasta proliferare a acordurilor regionale reflecta atat limitarile sistemului multilateral, cat si dorinta tarilor de a-si asigura acces preferential pe piete cheie.
Noul indicator OMC-FMI pentru dinamica politicii comerciale
Economistii OMC si FMI au dezvoltat un nou indicator – Indexul de Activitate a Politicii Comerciale (TPA) – care capteaza dinamica politicii comerciale globale intr-un mod cuprinzator si in timp util. Indexul arata ca activitatea politicii comerciale a ramas relativ plata timp de peste un deceniu, crescand semnificativ din jurul anului 2019-2020, reflectand utilizarea crescuta a politicii comerciale pentru obiective mai largi, precum sustenabilitatea de mediu, politica industriala sau securitatea.
RCEP: Cel mai mare acord comercial din lume
Structura si membrii RCEP
Parteneriatul Economic Regional Cuprinzator (RCEP) este cel mai mare acord de liber schimb din lume, reunind 15 economii, inclusiv China, Japonia, Coreea de Sud si membrii ASEAN. Acesta acopera aproximativ 30% din PIB-ul global si 2,2 miliarde de oameni (30% din populatia mondiala). RCEP reduce semnificativ tarifele si simplifica procedurile comerciale pe piete precum China, Japonia, Coreea de Sud si natiunile ASEAN.
Acordul introduce reguli comune de origine, permitand companiilor sa opereze lanturi de aprovizionare transfrontaliere cu mai putina frictiune si costuri mai mici. Anul 2025 marcheaza al treilea an de la implementarea RCEP. Comertul intra-ASEAN a crescut cu peste 7% in 2024 dupa o scadere in 2023. La aceasta traiectorie, RCEP are potentialul de a ridica 27 de milioane de persoane suplimentare la statutul de clasa mijlocie pana in 2035.
Impactul economic al RCEP
Un studiu al Institutului Brookings estimeaza ca RCEP va adauga 209 miliarde de dolari anual la veniturile globale si 500 miliarde de dolari la comertul global pana in 2030. Pentru tarile membre, RCEP promite sa stimuleze veniturile cu 0,6%, adaugand 245 miliarde de dolari anual la venitul regional si 2,8 milioane de locuri de munca. China, Coreea si Japonia vor beneficia cel mai mult, cu castiguri probabile de 85 miliarde dolari pentru China, 48 miliarde dolari pentru Japonia si 23 miliarde dolari pentru Coreea.
In 2023, importurile si exporturile totale ale Chinei cu ceilalti 14 membri ai RCEP au atins 1,8 trilioane de dolari, contribuind la peste 30% din comertul exterior total al Chinei. RCEP ofera un contrabalans fata de alte acorduri comerciale majore, precum CPTPP si acordurile UE, si joaca un rol stabilizator impotriva protectionismului in crestere.
CPTPP: Standarde inalte pentru comertul trans-pacific
Caracteristicile CPTPP
Acordul Cuprinzator si Progresist pentru Parteneriatul Trans-Pacific (CPTPP) este un acord de liber schimb cu standarde inalte care implica 11 tari din regiunea Asia-Pacific si dincolo. Cu participarea Regatului Unit, CPTPP reprezinta acum 14,5% din PIB-ul global din 2022. Membrii s-au angajat sa elimine aproape toate tarifele si taxele de import pe produsele celorlalti in timp.
CPTPP va elimina tarifele pe un numar mai mare de linii tarifare (99%) si va reduce barierele pentru comertul cu servicii pentru mai multe sectoare decat RCEP. Acordul include discipline privind intreprinderile de stat, standardele de munca si mediu, si protectia proprietatii intelectuale – elemente care lipsesc sau sunt mai putin extinse in RCEP. CPTPP promoveaza certitudinea juridica in domenii precum proprietatea intelectuala, comertul digital, e-commerce si serviciile transfrontaliere.
Extinderea CPTPP si dialogul cu UE
Regatul Unit este prima economie care a aderat la CPTPP prin procesul de aderare pe care l-a stabilit pentru noi membri. Indonesia a solicitat oficial aderarea la CPTPP in septembrie 2024, iar Ucraina a trimis o cerere formala de aderare in mai 2023. In noiembrie 2025, UE a lansat primul Dialog UE-CPTPP privind Comertul si Investitiile, recunoscand ca UE si membrii CPTPP reprezinta 32% din PIB-ul global si 37% din comertul global.
Dialogul UE-CPTPP va acoperi cooperarea orientata spre rezultate in cinci domenii cheie: diversificarea comertului, comertul digital, facilitarea comertului si investitiilor, rezilienta lanturilor de aprovizionare si mediul comercial global, inclusiv reforma OMC. Comisarul european pentru Comert, Maros Sefcovic, a declarat ca UE ramane angajata fata de un mediu comercial deschis, bazat pe reguli si stabil.
Razboiul comercial SUA-China: Impactul asupra comertului global
Escaladarea tarifelor in 2025
Anul 2025 a marcat o escaladare semnificativa a conflictului comercial sub a doua administratie Trump. O serie de cresteri tarifare a condus la impunerea de catre SUA a unui tarif de 145% pe bunurile chinezesti, iar China a raspuns cu un tarif de 125% pe bunurile americane. Aceste masuri sunt prognozate sa cauzeze o pierdere de 0,2% a comertului global de marfuri. Tariful mediu ponderat aplicat de SUA a crescut de la aproximativ 2,0% in 2024 la 15,4% la mijlocul lunii noiembrie 2025.
Tarifele reprezinta o crestere medie a taxelor de 1.200 de dolari pe gospodarie americana in 2025. Pe 2 aprilie 2025, presedintele Trump a anuntat un tarif universal de 10%, cu tarife mai mari pentru partenerii comerciali, pana la 50%, in functie de balanta lor comerciala cu Statele Unite. Peste 100 de parteneri comerciali sunt afectati, inclusiv UE, China, Regatul Unit si Vietnam.
Consecinte economice globale
Conform analizelor economice, noile tarife conduc la o pierdere neta a bunastarii globale de -1,2%, o pierdere mai puternica pentru SUA (-2%) si o scadere accentuata a comertului (-5% in total), in special intre SUA si China (-90%). Lanturile de aprovizionare se inclina puternic de la geografia lor actuala, sacrificand eficienta si transparenta, crescand in acelasi timp costurile de concepere si aplicare a regulilor de origine.
Tarile care comercializeaza mai mult cu SUA sufera pierderi mai mari. Canada inregistreaza o scadere de 2% a venitului real, Mexicul se confrunta cu o pierdere de 2,7%, iar Irlanda experimenteaza o reducere de 3%. Aceste tari sufera impacturi chiar mai severe decat China, care are o pierdere de 0,5%, deoarece sunt tari expuse in mare masura la comertul cu SUA si poseda o capacitate mai limitata de a folosi tarifele pentru a influenta pretul bunurilor lor.
Deviere comerciala si noi coridoare comerciale
Ascensiunea Sudului Global
Cresterea comertului global in 2025 nu a fost condusa de puterile traditionale, ci de economiile in ascensiune ale Sudului Global. Asia de Est, Africa si comertul Sud-Sud au fost cei mai puternici factori ai castigurilor globale. Comertul Sud-Sud s-a extins cu aproximativ 8%, reflectand legaturile economice tot mai profunde intre economiile in curs de dezvoltare. Aceasta sugereaza ca comertul supravietuieste fragmentarii gasindu-si noi rute.
In Africa, odata cu expirarea AGOA – acordul comercial preferential al SUA care a definit ultimii 25 de ani – continentul si-a accelerat orientarea catre Zona de Liber Schimb Continentala Africana (AfCFTA). Infrastructura digitala partajata este acum elementul critic necesar pentru a transforma acest acord legislativ intr-o piata unica functionala.
Devierea comertului din SUA-China
Disruptia in comertul SUA-China este asteptata sa declanseze o deviere comerciala semnificativa. Exporturile chinezesti de marfuri sunt proiectate sa creasca cu 4% pana la 9% in toate regiunile din afara Americii de Nord, pe masura ce comertul este redirectionat. In acelasi timp, importurile SUA din China sunt asteptate sa scada puternic in sectoare precum textile, imbracaminte si produse electronice.
China a inregistrat un surplus comercial de 1 trilion de dolari in 2025 – un prag fara precedent. Blocate din SUA, exporturile chinezesti au inundat Europa. Intre noiembrie 2024 si noiembrie 2025, bunurile chinezesti catre UE au crescut cu aproape 15%. In unele state membre, precum Italia, aceasta cifra a depasit 25%, ceea ce inseamna ca un sfert din toate importurile proveneau din China.
Inteligenta artificiala si comertul digital
AI ca motor al cresterii comerciale
Volumele comerciale globale au crescut puternic in prima jumatate a anului 2025 – cu 4,9% de la an la an – cu mai multi factori contribuind la expansiunea robusta. Cheltuielile legate de inteligenta artificiala au condus aproape jumatate din expansiunea comerciala totala in prima jumatate a anului, crescand cu 20% de la an la an in termeni valorici. Cererea puternica pentru bunuri legate de AI – inclusiv semiconductori, servere si echipamente de telecomunicatii – a alimentat cresterea comertului global.
SUA a reprezentat aproximativ o cincime din cresterea comertului global legat de AI in prima jumatate a anului 2025. Majoritatea expansiunii a venit insa din Asia, care a reprezentat aproape doua treimi din cresterea comertului global legat de AI in aceeasi perioada. Conform Camerei Internationale de Comert, aproape 50% din firme au adoptat acum AI pentru activitati legate de comert, unele raportand reduceri de costuri de pana la 50%.
Digitalizarea proceselor comerciale
Pe masura ce granitele fizice s-au intarit, cursa pentru eficienta digitala s-a accelerat. Forumul TradeTech 2025 din aprilie a evidentiat cum AI poate reduce costurile de conformitate prin automatizarea procedurilor vamale complexe necesare intr-o lume cu tarife ridicate. Utilizarea tehnologiilor digitale joaca un rol crucial in imbunatatirea rezistentei si eficientei lanturilor de aprovizionare. Tehnologii precum blockchain, AI si Internet of Things permit companiilor sa imbunatateasca vizibilitatea lanturilor de aprovizionare, sa optimizeze logistica si sa gestioneze riscurile mai eficient.
Previziunile OMC pentru comertul mondial
Perspectivele pentru 2025 si 2026
In cel mai recent raport Global Trade Outlook and Statistics, OMC a prezis ca cresterea volumului comertului in 2025 va fi de 2,4%, in crestere puternica fata de o estimare anterioara de 0,9% din raportul din august. Perspectiva pentru anul viitor nu este la fel de optimista, organizatia reducand asteptarile anterioare de la 1,8% crestere a volumului comertului la un modest 0,5%.
Directorul General Ngozi Okonjo-Iweala a declarat: Raspunsul masurat al tarilor la schimbarile tarifare in general, potentialul de crestere al AI, precum si cresterea comertului intre restul lumii – in special intre economiile emergente – au ajutat la atenuarea efectelor negative asupra comertului in 2025. Rezilienta comertului in 2025 se datoreaza in mare parte stabilitatii oferite de sistemul comercial multilateral bazat pe reguli. Cu toate acestea, complezenta nu este o optiune.
Riscuri si oportunitati
Un risc negativ cheie pentru prognoza este raspandirea masurilor restrictive comerciale si a incertitudinii politice catre mai multe economii si sectoare. In sens pozitiv, cresterea sustinuta a comertului cu bunuri si servicii legate de AI ar putea oferi un impuls pe termen mediu comertului global. Semnele de slabiciune in comert si productia manufacturiera au fost deja observate in economiile dezvoltate, inclusiv increderea redusa a afacerilor si consumatorilor si cresterea mai lenta a ocuparii fortei de munca si a veniturilor.
Raspunsul Uniunii Europene
Ca cel mai mare bloc comercial din lume (cu o cota de comert global de aproape 16%), UE ramane angajata fata de un mediu comercial deschis, bazat pe reguli si stabil. Cu toate acestea, UE s-a trezit cu putine parghii pentru a confrunta o noua ordine comerciala globala care se indeparteaza de cooperarea globala si regulile internationale. Presedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a avertizat impotriva efectelor unui al doilea soc chinezesc, referindu-se la cresterea dramatica a exporturilor si supraproductiei industriale chinezesti care ar putea inunda piata europeana.
UE a dublat tarifele pe otelul provenit din tari straine si a introdus tarife pe vehiculele electrice chinezesti in 2024. Beijing a ripostat in 2025 cu taxe de pana la 42,7% pe carne de porc si lactate, semnaland ca nu va slabi presiunea. Presedintele francez a avertizat de asemenea ca dezechilibrele actuale nu pot continua, amintind Beijingului ca UE are o gama de instrumente pe care le-ar putea utiliza daca China refuza sa coopereze.
Concluzie: Navigand in noua ordine comerciala
Sistemul comercial global se afla intr-un punct de cotitura. Acordurile comerciale bilaterale modereaza impactul tarifelor recente ale SUA si reduc barierele comerciale netarifare. Impactul acordurilor recente asupra fluxurilor comerciale este deja vizibil – unele coridoare comerciale (intre Vietnam si SUA, de exemplu) se aprofundeaza, in timp ce altele (China-SUA) se diminueaza pe masura ce tarile si companiile raspund la noile dinamici geopolitice si stimulente economice.
Pe termen lung, aceste tendinte pot conduce la un mediu comercial global mai fragmentat, caracterizat de blocuri regionale distincte. Companiile vor trebui sa dezvolte strategii adaptate pentru fiecare regiune, echilibrand beneficiile integrarii regionale cu provocarile navigarii barierelor comerciale. Viitorul comertului global va fi modelat de interactiunea continua intre barierele comerciale si regionalizare.
RCEP isi va continua extinderea impactului pe masura ce tarile membre isi aprofundeaza legaturile economice si mai multe afaceri profita de beneficiile acordului. Regiunea Asia-Pacific este pregatita sa devina un hub din ce in ce mai vital al comertului global. In UE si SUA, politicile industriale pot continua sa accentueze autonomia strategica si protectia industriilor nationale, ceea ce ar putea duce la localizarea si mai accentuata a lanturilor de aprovizionare.
Surse: OMC, UNCTAD, FMI, World Economic Forum, McKinsey, Peterson Institute, CEPR, Comisia Europeana
